Ce aer condiționat, ce sucuri “naturale” în care singurele fructe veritabile sunt cele pozate pentru etichetă? În umila bucătărie țărănească am găsit cea mai cea răcoritoare, care, culmea, nu e o băutură, ci o ciorbă!!!
Ciorba de lobodă acrită cu o poală de corcodușe este un exemplu strălucit de istețime culinară românească și adaptabilitate poporeană.
Se face din te miri ce, buruieni și fructe care cresc pe toate coclaurile.
E gata cât ai zice “freș” făcut în retortele de la Oltchim – ador barbarismul ăsta, nimeni nu mai bea suc, toți bem “gius” sau “freș”.
E suficient de consistentă pentru a face față unui mâncău flămând.
Vitaminele din ea provoacă orgasme multiple oricărui dietetician.
Dar cel mai important, ciorba rece de lobodă este arma absolută împotriva caniculei. Este gazpacho-ul nostru, tzatziki-ul mioritic.
Vezi aici cum am făcut-o noi. Nu-ți spun ce bună a fost, ci doar că asistenta de bucătar, a cărei legumă preferată este porcul, a cerut porție TRIPLĂ!!!
E grozava:)
ador loboda si sufar intens ca aici nu gasesc asa ceva – austriecii nu mananca ierburi de pe marginea santului, din pacate. ia sa dau eu insa comanda la doamna mama ca sa se faca de o ciorbitza d-asta la urmatoarea mea vizita pe meleagul mioritic. inchiei, salivand intens peste tastatura. ai un servetel?
nu, dar mai am un castron la frigider, ca am facut-o intr-un cazan de armata, cit sa hranesc toata blogosfera
al meu e :)), danke!
my god, asta e cosmarul copilariei mele!! n-as fi mancat-o decat sub tortura crunta, hahaha. hai ca mi-ai trezit amintiri. da’ de mancat, tot nu mananc 😀