Spune-mi ce maninci ca sa vad daca te creditez

M-am întâlnit de curând (pe un site care conține literel F, A, K, spre marea mea dezamăgire și oroare în fața rețelelor de socializare modernă) cu un vechi prieten din timpul liceului.

Ce m-a frapat a fost că, mai înainte de întrebările despre sănătate și potență (adicălea câți copii minunați am și cu câte mămici la fel de minunate), omul m-a întrebat ce mașină conduc.

Intuind eu un subiect suculent pentru un post pe blogul citit doar de Cornelius, i-am răspuns că “un Logan second-hand destul de rablagit”.

Omul, simțindu-se mult mai reușit în viață decât mine, mi-a povestit de SEAT-ul super-sportiv (cumpărat în rate, of course), care ajunge la sută în timpul care mie mi-e necesar să înghesui o doamnă cu haină de piele gulerată într-un cotlon mai liber din 226.

Odată terminată lista “succesurilor”, amicul meu din adolescență începe să înjure de zor băncile. Că una i-a pus propreală pe casă (pentru SEAT-ul super-sportiv încă neachitat integral), că alta vrea să-i ia mașina (deși neplătită, pusă totuși gaj pentru camera de vis și laptop-ul Baby Power luate pe credit pentru ăl mic), că a treia vrea să-i ia testicolul stâng – inutil de altfel, nevasta fiind prea ocupată cu prodigioasa odraslă – pentru refinanțarea creditelor de mai sus.

Greșeala mea a fost că am compătimit împreună cu el (pleonasmul e evident). Deși n-am avut vreodată credite la bănci, le-am înjurat și eu, că e de bon ton. Auzind asta, amicul s-a repezit să-mi ceară împrumut 5000 de euro, măcar cât să scape de creditul al cincilea, pentru a se concentra pe primele patru. Alea pentru plasma de un metru jumate înghesuit în garsoniera comfort III din Craiovița (baia la comun) și Iphone-ul cumpărat cu dobândă cică zero pentru vlăstarul ce încă nu merge în picioare.

Cum nici eu nu mai am mulți piticuți pe acasă, i-am îndrugat o poveste despre Karma și i-am spus că-i dau dacă ne potrivim la mâncărurile favorite.

El a spus, fără ezitare, că iubește din tot sufletul ceafa de porc cu cartofi prăjiți.

Eu l-am dezamăgit sugerându-i somon crud marinat în whisky și înfășurat pe sparanghel verde gătit la aburi.

Ia ghici cine caută azi o a nșpea bancă disponibilă să-i refinanțeze creditele luate pentru mașină, iPhone, laptop Baby, loc de parcare, instalație de uscat rufele, plasmă cât circumferința Casei Poporului și douăj’ de kile dă ceafă de porc.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s